UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA”
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL-POLITICE
SPECIALIZARE: ASISTENŢĂ SOCIALĂ
ANUL II, GRUPA 1
DREPTURILE OMULUI
--COMBATEREA DISCRIMINARII RROMILOR--
Student:1.BERBECARU CLAUDIU
I. Argument
Comunitatea de rromi din Romania se confruntă cu numeroase probleme din punct de vedere social, ceea ce a dus la realizarea a numeroase acţiuni afirmative din partea autorităţilor publice şi a numeroase organizaţii non-guvernamentale. Discriminarea pozitivă a acestora nu presupune însă şi eliminarea prejudecăţilor noastre, ale tuturor, legate de acest grup.
Valorile, principiile, cultura, viaţa în general par a avea un specific aparte pentru etnicii rromi. Tradiţia ţiganilor, care de multe ori vine în contradicţie cu normele sociale, devine din ce în ce mai greu de înteles, iar graniţa dintre aceştia şi majoritari devine foarte mare.
Mulţi dintre ei se nasc şi se dezvoltă într-un mediu marcat de dificultăţi economice, fapt care generează multiple privaţiuni şi imposibilitatea de a se bucura de o serie de drepturi fundamentale.
Evoluţia istorică în spaţiul românesc a rromilor poate reprezenta un punct de pornire în încercarea de a explicita situaţia tragică în care se află acest grup minoritar din punct de vedere social.
Îndelungata sclavie a rromilor în ţările române (până în 1856), regimurile autoritare şi legislaţiile rasiste din acea perioadă , lipsa unui organism care să îi ajute la repatriere şi reintegrare au dus la formarea, în randul românilor, de prejudecăţi şi stereotipuri legate de „ţigani”, încă prezente în conştiinţele noastre.
II. Introducere in tema
Rromii pe teritoriul românesc: perspectiva istorică
În timp ce în ţările Europei de Vest, încă de la primele apariţii ale rromilor, au fost emise edicte drastice prin care li se interzicea popasul îndelungat în localităţile de pe teritoriul lor, în principatele române aceştia au fost acceptaţi şi tranformati, în scurt timp, în robi. Această segregaţie(izolare) umană a durat aproape o jumatate de mileniu şi a fost înlăturată definitiv abia la jumatatea sec. al XIX-lea printr-o serie de acte normative
Odată ce sclavia a fost abolită(exclusa), mulţi rromi au parăsit România pentru a se îndrepta spre vestul Europei sau spre America de Nord. Cei care au rămas au fost puternic afectaţi de lipsa resurselor precum şi unei voci care să aducă în atentia factorilor de putere şi a opiniei publice problemele acestei minorităţi. Rromii au fost marginalizaţi, izolaţi la periferia localităţilor. Drept urmare aceştia nu au fost incluşi în cadrul politicilor publice, iar decalajul socio-cultural şi economic a fost în continuă creştere. Rromii au devenit, aşadar, în scurt timp dintr-un grup de sclavi abia eliberaţi, o comunitate săracă şi discriminată.
Ajutaţi de contextul politic din perioada interbelică, etnicii rromi au fondat, în 1933, Societatea Generală a Romilor, urmând ca în acelaşi an să ia nastere un ziar, Glasul Rromilor, publicat timp de şase ani. În 1934 s-a ţinut o conferinţă pentru a înfiinţa Uniunea Generală a Romilor din România. Pâna în 1939 aceasta a încercat să promoveze drepturi egale pentru romii de naţionalitate româna, dar amploarea fascismului şi consecinţele războiului au pus capăt acestei lupte.
Rromii au fost deporţati în masă în Transnistria. Comisia română pentru crime de război a recunoscut oficial că 36.000 de rromi au decedat în Transnistria, dar, alte estimări propun o cifră mult mai mare.
Spre deosebire de maghiari şi de germani, ei nu aveau dreptul de a fi reprezentaţi ca minoritate etnică, nu erau liberi să-şi promoveze tradiţiile culturale. Comunismul a distrus multe din ocupaţiile lor tradiţionale şi din elementele specifice modului lor de viaţă, iar rromii au început să se integreze în stilul de viaţă care le-a fost impus. În timpul comunismului, romii, ca şi ceilalţi români, primeau locuri de muncă în fermele de stat şi în fabrici. Chiar dacă multe din rezultate au fost obţinute ca urmare a unui tratament aspru, multe familii au beneficiat de o oarecare securitate economică şi socială şi de muncă forţată. În acest mod, ei aveau posibilitatea de a-şi întreţine familiile (fiind obligaţi să lucreze), având în acelaşi timp asigurată o locuinţă. Cei care au continuat să practice meştesugurile tradiţionale nu erau consideraţi muncitori autentici. Legea i-a proscris, considerându-i "paraziţi sociali", fapt pentru care erau expusi unui risc ridicat de a fi pedepsiţi (închişi sau duşi cu forţa la muncă).
Execuţia lui Ceauşescu în 1989 a adus speranţa pentru cetăţenii României, dar, ca şi în cazul abolirii sclaviei, rromii şi-au dat seama că situaţia lor nu s-a îmbunatăţit prea mult sau chiar deloc şi că, în multe cazuri, chiar s-a înrăutăţit.
În prezent, legile din România garantează protecţia împotriva discriminării. Rromii au deci dreptul de a forma asociaţii, partide, de a avea reprezentanţi în Parlament.
III. Aspecte problematice ale comunităţii rromă din Romănia
Există numeroase aspecte legate de stilul de viaţă al rromilor care le afectează grav demnitatea si care vin în contradicţie cu numeroase norme ale societăţilor moderne contemporane. Printre acestea se numară căsătoria timpurie a tinerilor rromi, problema locuinţelor, a educaţiei, a sănătăţii etc.
Accesul la locuinţe şi izolarea acestora la „marginea societăţii” reprezintă una din principalele dificultăţi ale comunităţii de rromi din România, această problemă îngreunându-le desfăşurarea unei vieţi decente.
În ultimii ani, s-a dezvoltat un subtil rasism de mediu la care sunt supuşi rromii prin intermediul evacuărilor şi al amplasării acestora în condiţii inumane în imediata apropiere a gropilor de gunoi, a staţiilor de epurare sau a zonelor industriale aflate la marginea oraşelor.
Condiţiile de locuire precare sunt un rezultat atât al sărăciei legate de venituri cât şi un efect şi o componentă a segregării rezidenţiale. Altfel spus, condiţiile de locuit ale populaţiei rrome sunt determinate pe de o parte de accesul redus al acesteia la piaţa muncii, iar pe de altă parte de marginalizarea la periferia localităţilor, unde infrastructura tehnico-edilitară este mult mai puţin dezvoltată. Segregarea, „împingerea” familiilor de rromi către marginea localităţilor are drept consecinţă importantă lipsirea acestor zone de investiţii atât din partea autorităţilor locale, cât şi a indivizilor de altă etnie, în baza prejudecăţilor pe care le au faţă de rromi.
În domeniul educaţional este evidentă o neconcordantă în ceea ce priveşte modul de predare pentru tinerii români şi cei de etnie rromă. Chiar dacă problematica şcolilor sau clasele unde învaţă copiii rromi a fost pusă de multe ori în discuţie de către instituţiile de stat, există un nivel inferior în ceea ce priveşte calitatea predării, al interesului cadrelor didactice şi al condiţiilor de învăţare.
Limba rromani este studiată în prezent de către 11 000 de copii rromi din România. Predarea limbii rromani în şcoli este una din cele mai eficiente modalităţi prin care elevii rromi ajung să cunoască cultura rromă, să-şi conştientizeze propria identitate şi să-şi dezvolte încrederea de sine.
Lipsa informaţiilor despre rromi în manualele şcolare a făcut ca cei mai mulţi dintre elevi să-şi piardă indentitatea cuturală şi să le fie ruşine că sunt rromi indiferent de rezultatele la învăţătură, ba chiar să abandoneze şcoala. Recunoaşterea limbii rromani în şcoală ca limbă maternă a făcut ca elevii să se regăseacă în şcoală iar distanţa dintre mediul familial şi şcoală să se micşoreze.
Chiar dacă au fost alocate locuri speciale în cadrul liceelor şi a facultăţilor, tinerii de etnie rromă nu pot participa la cursuri, cauză fiind de ordin financiar şi material.
Din punct de vedere sanitar se urmareşte creşterea accesului rromilor la serviciile publice de sănătate prin includerea lor în sistemul asigurărilor de sănătate şi creşterea numărului de mediatori sanitari, cu accent deosebit pe problematica sănătăţii femeilor şi copiilor.
Un aspect important în ceeea ce priveşte situaţia deficitară a rromilor este cel al incluziunii acestora pe piaţa forţei de muncă. Având un nivel de instrucţie redus, adulţii din comunităţile de rromi au puţine ocupaţii aducătoare de venituri stabile.
Dispariţia activităţilor tradiţionale, lipsa unor venituri permanente sau a insuficienţei acestora în raport cu necesităţile gospodăriilor determină ca o mare parte a membrilor comunităţilor să desfăşoare activităţi ocazionale, sezoniere.
Un aspect legat de cultura rromă care a atras atenţia şi a adus reacţii numeroase este căsătoria timpurie, întemeierea unei familii la vârste coborâte prin comparaţie cu modelul majoritar. Datele de cercetare arată că, în cazul populaţiei de rromi, vârsta la prima căsătorie a femeilor rrome este foarte scăzută:
- 35 % dintre femeile căsătorite au făcut această opţiune înainte de vârsta de 16 ani
- 31% s-au căsătorit în perioada de vârsta de 17-18 ani
- • 26% au realizat prima căsătorie între 19 şi 22 de ani
- • iar 8% s-au căsătorit după vârsta de 22 de ani.
Cele prezentate anterior sunt doar cateva din aspectele problematice raportate la minoritatea rroma. Atat statul cat si etnicii romi trebuie sa lupte pentru o incluziune sociala bine stabilita si pusa la punct.
IV. Prezentarea campaniei:
Slogan: ,,IN FATA LUI DUMNEZEU TOTI SUNTEM EGALI!!!’’
Grup ţintă:
- Studenţii din cadrul Facultăţii de Filosofie-Specializare Asistenta Sociala. Am ales acest grup tinta deoarece viitori asistenti sociali vor lucra si cu persoanele de etnie rroma si un bun asistent social nu trebuie sa discrimineze aceste persoane,dimpotriva el trebuie sa lucreze la integrarea acestora in societate.
Scop
- Susţinerea măsurilor de afirmare pozitivă a rromilor în vederea atingerii egalităţii de şanse în cadrul societăţii româneşti.
Obiective:
- Generale:
- Promovarea principiului egalităţii de sanse indiferent de etnie.
2. Specifice
- Informarea şi sensibilizarea grupului ţintă în ceea ce priveşte problemele minorităţii rroma din România
- Informarea grupului asupra legislaţiei internă şi internationala cu privire la discriminare
Perioada de desfasurare a campaniei: 1 aprilie 2011-8 aprilie 2011(2 etape)
V. Calendarul activităţilor şi descrierea acestora:
Etapa I:1 aprilie 2011
- Crearea unei echipei alcătuite din 20 studenti voluntari (10 de etnie romana si 10 de etnie rroma) pregătiţi în domeniul prevenirii şi combaterii discriminarii persoanelor rrome.
- Organizarea concursului de postere în vederea selectării posterului campaniei de informare;
- Realizarea instrumentelor de lucru(Materialul de facilitare în vederea susţinerii training-urilor de pregătire a studentilor)
- Lansarea campaniei de informare referitoare la iniţiativele voluntarilor pregătiţi în domeniul prevenirii şi combaterii discriminarii persoanelor rrome
- realizarea materialelor informative( pliante ,afise ,etc)
- redactarea materialelor informative
- Crearea unei platforme on-line de promovare a campaniei, a etapelor proiectului şi a activităţilor ce vor fi derulate in data de 08.04.2011
- Crearea unui spot publicitar video si unul audio pe tema aleasa care va fi difuzat pe perioada 1-8 aprilie 2011 pe postul de televiziune si radio local din Iasi.
- Promovarea campaniei pe internet pe situri-le partenerilor de sustinere in campanie,pe blogurile voluntarilor ,etc.
Etapa a II-a:8 aprilie 2011
- Sarbatorirea Zilei Internationale a romilor
- Pe scena special amenajata in Parcul COPOU vor avea loc discutii pe tema rromilor la care vor participa:primarul Gheorghe Nichita, Prof. dr. Nicu GAVRILUŢĂ –decanul Facultatii de de Filosofie şi Ştiinţe Social – Politice,Madalin Voicu,presedintele partidului romilor Nicolae Paun,Florin Cioaba –regele tiganilor si Iulian Radulescu-imparatul tiganilor.
- Expozitii ,targuri de mestesugari in parcul Copou.
- Recitaluri de muzica si momente artistice sustinute de persoanele rrome.
- Concerte ale unor invitati de seama precum:Connect-R,Costel Busuioc,Nelu Ploiesteanu,s.a
- Dansuri tiganesti.
- Foc de artificii
VI. Parteneri:
- Universitatea Al.I.Cuza Iasi
- Alianta Civica a Romilor din Romania
- Primaria Municipiului Iasi
- Consiliul Judetean Iasi
- Universitatea Al.I.Cuza IASI
- Iasi TV LIFE
- Radio Iasi
- Complexul IULIUS MALL
- Mitropolia Moldovei si Bucovinei
VII. Instrumente de lucru:
1. Corelarea obiectivelor-rezultatelor de etapă
2. Focus-grup
- Evaluarea intermediară se va realiza după fiecare etapa a proiectului, prin corelarea obiectivelor-rezultatelor de etapă şi prin focus-grup organizat cu voluntarii-multiplicatorii şi echipa de implementare a proiectului în vederea optimizării următoarei etape.
3.Chestionar
- Impactul asupra beneficiarilor se va realiza printr-un chestionar administrat la sfarsitul proiectului(8.04.2011) prin care vom urmari:
4.Feedback-ul trimis pe blogurile voluntarilor si siteuri-lor partenere de catre participantii la proiect.
IX. Concluziile unor cercetari care au avut loc pe tema aleasa.
- În proporţie de 65%, romanii nu cunosc definiţiile cetăţeniei şi etniei, şi, implicit, diferenţa dintre acestea două;
- Majoritatea romanilor nu sunt de acord cu persoanelor de etnie rromă
- Majoritatea romanilor nu sunt de acord cu vecinătatea unui rrom;
- Mulţi romani consideră că rromii sunt responsabili pentru deteriorarea imaginii României;
- Există numeroşi romani care consideră că statul trebuie să ia măsuri pentru oprirea sau controlarea creşterii numărului de romi;
X.Anexe
LEGISLATIE
Discriminarea reprezintă tratamentul diferenţiat aplicat unei persoane în virtutea apartenenţei, reale sau presupuse, a acesteia la un anumit grup social. Discriminarea este o acţiune individuală, dar dacă membrii aceluiaşi grup sunt trataţi sistematic în mod similar,. În ştiinţele sociale termenul face trimitere, în general, la un tratament prejudiciant, cu efecte negative asupra celui vizat.
Discriminarea este legată de stereotipuri, care reprezintă componenta negativă a prejudecăţii.
A. SISTEMUL ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE (ONU) PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII
1 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată, la data de 10 decembrie 1948, sub forma de Rezoluţie,în cadrul Sesiunii a III-a a Adunării Generale a ONU
2 Pactele internaţionale cu privire la drepturile omului
- Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale (PIDESC)
- Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (PIDCP)
3.Convenţia internaţională privindeliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată şideschisă spre semnare de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, din data de 21 decembrie 1965, vând la bază principiul egalităţi în faţa legii, precum şi dreptul persoanelor la o protecţie egală împotriva oricărei discriminări şi incitări la discriminare.
4.Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei adoptată şi deschisă spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite din 18 decembrie 1979.
5.Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.
B.SISTEMUL CONSILIULUI EUROPEI PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII
1. Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului adoptată la data de 4 noiembrie 1950, la Roma, de către statele membre ale Consiliului Europei, având în vedere Declaraţia Universală a Drepturilor Omului proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
2. Considerente teoretice cu privire la articolul nr. 14 din Convenţia Europeană şi
Protocolul nr. 12 Art. 14 din Convenţia Europeană, prevede faptul că “Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare,limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o mionoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie”
C. SISTEMUL ROMÂNESC PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA DISCRIMINARII
1. Garanţii constituţionale privind protecţia împotriva discriminării şi aplicabilitatea normelor internaţionale în dreptul intern Legea fundamentală a ţării a fost adoptată prin referendum, in anul 1991, şi revizuită in anul 2003 prin legea nr 429. 2.Ordonanţa de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi completăriel ulterioare. Cadrul legal privind protecţia minorităţilor din România sub aspectul combaterii tuturor formelor de discriminare a fost extins prin adoptarea în anul 2000 a Ordonanţei de Guvern nr. 137, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Ordonanţa a suferit o serie de modificări şi completări, ultima formă fiind adoptată prin Legea de aprobare nr. 324/2006 |
Autoritatea de stat autonomă, sub control parlamentar, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul discriminării este Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Acesta este garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este parte.
Consiliul îşi exercită atribuţiile în următoarele domenii:
- Prevenirea faptelor de discriminare;
- Medierea faptelor de discriminare;
- Investigarea, constatarea şi sancţionarea faptelor de discriminare;
- Monitorizarea cazurilor de discriminare;
- Acordarea de asistenţă de specialitate victimelor discriminării.
În concluzie, discriminarea instituţională poate forma cauza formulării unei plângeri către Avocatul Poporului de către orice cetăţean al României.
D. Protectia rromilor impotriva discriminarii pe teritoriul Romaniei
Guvernul Romaniei si-a asumat implicarea in rezolvarea problemelor cu care se confrunta minoritatea rroma, prin diverse initiative, cum ar fi participarea la Deceniul de Incluziune a Romilor sau adoptarea Hotararii Guvernamentale (H.G.) nr. 430/2001 –Strategia Guvernului Romaniei pentru imbunatatirea situatiei romilor, cu modificarile si completarile ulterioare sau, indirect, prin adoptarea legislatiei antidiscriminare.
.1. Strategia Guvernului Romaniei pentru Imbunatatirea Situatiei Romilor
“Strategia de Imbunatatire a Situatiei Romilor din Romania” adoptata in aprilie 2001 si publicata in Monitorul Oficial, la 16 mai 2001, a fost prima initiativa guvenamentala in vederea includerii romilor in toate domeniile societatii romanesti.Strategia Guvernului prevede măsuri, obiective detaliate, un plan general de măsuri,precum şi termene pentru fiecare măsură specificată.
.2. Deceniul de Incluziune a Romilor
Deceniul de Incluziune a Romilor 2005-2015 a fost lansat in cadrul conferintei internationale „Romii intr-o Europa in expansiune. Ruperea cercului saraciei”, care a avut loc la Budapesta, pe data de 30 iunie -1 iulie 2003. Acest program politic asumat de noua guverne din centrul si estul Europei in vederea eradicarii saraciei si excluziunii, a combaterii discriminarii, a fost initiat de Institutul pentru o Societate Deschisa ,Banca Mondiala si Uniunea Europeana.
Domeniile prioritare ale Deceniului sunt: angajare pe piata muncii, educatie, sanatate si locuire. Desi se vor axa pe aceste domenii prioritare, fiecare guvern participant va lua in considerare si alte domenii, discriminarea si problemele de gen fiind teme abordate in fiecare din cele 4 prioritati stabilite.
.3. Memorandumul Comun in Domeniul Incluziunii Sociale
Documentul Comun in domeniul Incluziunii Sociale a fost elaborat in 2005 de catre Guvernul Romaniei, impreuna cu Comisia Europeana-Directia Generala Ocupare si Afaceri Sociale, conform prevederilor Parteneriatului pentru Aderare.
Rolul Memorandumului a fost de a pregati participarea Romaniei dupa aderare la metoda deschisa de coordonare in domeniul incluziunii sociale. Documentul abordeaza problema saraciei si excluziunii sociale, prezinta masurile politice majore luate de Romania pentru a incepe transpunerea obiectivelor comune ale Uniunii Europene in politicile nationale si identifica principalele metode pentru viitoarea monitorizare si revizuire a politicii.
.4. Strategia de Imbunatatire a Situatiei Romilor
In 2001, Romania a raspuns prioritatilor pe termen scurt din Parteneriatul de Aderare cu privire la criteriul politic in ceea ce privea romii prin adoptarea unei strategii nationale pentru imbunatatirea situatiei romilor.
Strategia a fost considerata extrem de importanta la momentul adoptarii ei; nu a reprezentat doar primul punct de vedere al Guvernului de dupa 1989 privind gestionarea situatiei romilor, dar a fost si o asumare politica clara, cu obiective clare: prevenirea si combaterea discriminarii institutionale si sociale, pastrarea identitatii etniei romilor, asigurarea sanselor egale pentru atingerea unui standard decent de viata si stimularea participarii etniei romilor la viata economica, sociala, culturala, educationala si politica a societatii.
Strategia pe care guvernul a propus-o a vizat 10 domenii de actiune:administratie publica, securitate sociala, sanatate, economie, justitie si ordine publica,protectia copilului, educatie, cultura, comunicare si participare civica. Strategia a fost dezvoltata pentru 10 ani, avand un plan detaliat de masuri pentru 4 ani..
XI.Concluzii si recomandari
In concluzie, initiativele internationale, respectiv Planul de Actiune al OSCE pentru Rromi , Deceniul de Incluziune a Romilor si Memorandumul Comun in Domeniul Incluziunii Sociale trateaza principii care sa fie urmate in rezolvarea problemelor romilor. Nu trebuie sa ignoram faptul ca incluziunea sociala a unui grup minoritar, asa cum este cel al romilor, nu consta doar in scrierea de strategii si planificarea unor costuri minime.
Aceasta este o actiune pe termen scurt, o campanie,care implica niste costuri neinsemnate, o vointa politica deosebita si, mai ales, interes din partea institutiilor care sa aplice acelasi tratament, respect si acceptare a grupului minoritar pe care le aplica in mod curent cetatenilor majoritari. Mai mult, incluziunea sociala a unui grup etnic presupune si recunoasterea contributiilor acestuia la istoria si la cultura nationala.
Problemele nu persista din cauza legislatiei, a strategiilor si a planurilor existente, ci este vorba, mai degraba, de implementarea acestor masuri, de schimbarea practicilor si a atitudinilor.
Acest proces, insa, este unul de scurta durata, care necesita eforturi serioase de educatie in spiritul acceptarii diversitatii si trebuie sa determine autoritatile sa actioneze cel putin pentru combaterea discriminarii institutionale.
XII.
XI.Bibliografie:
1. Viorel Achim, Ţiganii în istoria României, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998, p.120-127
2. Emmanuelle Pons, Ţiganii din România – o minoritate în tranziţie, Bucureşti, Editura Compania, 1999
3. Raportul CE – mai 2006
Webografie:
CHESTIONAR
1 Cum va dati seama ca cineva este tigan?
a) dupa aspectul fizic
b) au un comportament aparte
c) folosesc un limbaj deosebit sau au un accent anume.
2 Ce este etnia?
................................................................................................................................................
3 Ce este cetatenia?
................................................................................................................................................
4 Sunteti de acord ca rromii si romanii sa locuiasca in aceeasi cumunitate?
a)DA
b)NU
c)NS/NR
5 Sunteti de acord ca elevii rromi si rromani sa invete in aceleasi clase?
a)DA
b)NU
c)NS/NR
6Aveti prieteni rromi?
a)DA
b)NU
c)NS/NR
7.Alegeti una din variantele urmatoare:
Rromii trebuie sa fie reprezentati din punct de vedere politic
Nu este nevoie ca Rromii sa fie reprezentati din punct de vedere politic
Rromii trebuie sa fie reprezentati din punct de vedere politic
Nu este nevoie ca Rromii sa fie reprezentati din punct de vedere politic
8.Ce termen folositi mai des: tigan sau rrom?
- tigan
- rrom
9.Consideriati ca statul trebuie sa ia masuri pentru oprirea sau controlarea cresterii numarului de romi?
a)DA
b)NU
c)NS/NR
10. Discriminarea impotriva rromilor este consecinta a :
a) sistemului socio-politic
b) caracterului acestora?
11. Sunteti de acord cu locurile special alocate studentilor rromi in universitatile romane?
a)DA
b)NU
c)NS/NR
12. Ti se pare normal ca un student de etnie rroma sa poata sa isi pastreze locul la buget in timpul facultatii cu medii ca 6 ori 7?
a)Da
b)Nu
c)NS/NR
13. Considerati ca tiganii sunt responsabili pentru deteriorarea imaginii Romaniei in Europa?
a)DA
b)NU
c)NS/NR
AFIS si PLIANTE(video-30sec.)
In cele ce urmeaza va voi prezenta cateva filmulete de pe youtube.com.Concluziile le tragem fiecare...dupa ce vizualizam fiecare filmulet in parte(click pe cele 2)
Asadar in fata lui DUMNEZEU ,,TOTI SUNTEM EGALI''Aceasta proiect-campanie a fost realizat de studentul Berbecaru Claudiu ,student in cadrul Facultatii de Filosofie si stiinte social-politice,Universitatea Al.I.Cuza ,Iasi.
17.05.2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu